"...despre renuntare"

Uneori, intram in zona acelor momente critice, acele zone gri ale constiintei cand tot ceea ce facem este pus sub semnul obscur al Irelevantei, datele senzoriale se transforma intr-o ceata opaca iar noi deja ne gandim la Renuntare. Ce facem atunci ?

Deja imi trec prin minte o gramada de constructe populare pentru a debloca constiinta, mai mult sau mai putin romantice: "multumeste-te cu ceea ce ti-a daruit Dumnezeu", "exista persoane care o duc mai rau", "simplul fapt ca esti in viata intr-o lume atat de superba, ar trebui sa fie de ajuns", "esti o persoana sanatoasa, asta este mai important decat orice altceva" etc.

Suna foarte frumos, unele chiar au si sens, dar apare o mica problema, toate au o trasatura comuna: sunt exterioare Eului, relevanta lor este atat de mare incat se transcende in irelevanta. Functioneaza pentru o perioada limitata de timp, de fiecare data cand isi pierd efectul apare acea revenire fortata in taramurile Irelevantei ce devine din ce in ce mai dura; sunt un tratament homeopat infernal al sufletului care conduce in ritmuri febrile spre Renuntare.

Din moment ce constiinta este blocata, raspunsul cu greu sa desprinde din ea, in fapt, la miezul problemei este o contradictie ce pune in miscare tot blocajul. Deoarece deblocarea coexista in acelas spatiu al constiintei cu insasi starea de irelevanta a totului conduce la crearea Irelevantul ce ne propulseaza spre Renuntare, un cerc vicios ?

Echilibrul poate fi rupt numai printr-un colos de Vointa pura, numai asa edificiul in care ne tinem captivi Transcendentele poate fi sfaramat si ne putem elibera din drumul spre Renuntare. Dar ce este Vointa pura ? Difera de vointa de a duce un obiectiv la bun sfarsit prin faptul ca nu exista un obiectiv iar efortul depus nu poate fi calculat este ca si cum densitatea sa ar tinde la infinit. Obiectivul nu exista pentru este vorba de un proces reflexiv, se rasfrange in noi, in constiinta, iar aceasta nu este un obiectiv ci pur si simplu este.

Imposibil de realizat ? Nu sau poate, depinde de persoana. Cand intra in categoria "poatelui" deja vorbim de o scuza, de fapt si constructele de care am vorbit mai sus intra in aceeasi categorie.

"despre scuze..."

Art from: conclaveobscurum.ru