"...this made my day"

"sfarsitul e apoteotic..."

"...atingerea neantul"

Oare este posibil, sa simtim, sa atingem neantul ? Nimicul absolut, conglomeratul de sentimente si trairi care nu reprezinta nimic altceva decat un abis deviant spre spirala infinita a nimicului intunecat ?

Sa traiesti si sa nu simti nimic ? Este oare posibil asa ceva ? Macar pentru o clipa, sa fii atat de rece incat nimic nu-ti poate perturba somnul ratiunii ? O ratiune atat de rece si analitica incat nici un sentiment, fie e el cat de infirm, sa nu patrunda in colosul argumentelor pure ?

Ce s-a intamplat cu acea shimbare, cu acel simtamant visceral pe care-l asteptam, a disparut ? In neant ? In subconstient ? L-am gasit si l-am pierdut ? Totul a fost o iluzie care pe care viata ne-o face ? Viata = Hazard ?

Oare teoria haosului are vreun sens ? Orice fulg de nea cazut poate schimba irefutabil viitorul ? Viitorul este deci sub suprematia atomilor, undelor ondulatorii ? Destinul fiind doar un pretext al moleculelor ?

Muzica ? Decandenta absoluta a sufletului ? Inaltarea perfectibila a sentimentelor ? Solide opuse, Rai si Iad deghizate sub forma unor note muzicale ? Divinitatea si Antipodul ei, contopite intr-o limba inteligibila doar noua, oamenilor ? Reversul ei, silentium, un mormant al sunetelor, o piramida inaltata pe tenebrele absolute ale neantului... silentium.

Precursorul totului ? Exista asa ceva ? Daca da ce este, ce semnifica, sensul vietii poate avea doua ramificatii: cel biologic - de continuitate a speciei si cel rational: cel pe care il cream noi, in final fiind doar un set de iluzii, iluzii ce ne tin in viata. Aparentele ne inconjoara, tot ceea ce simtim nu este echivalent cu realul inconjurator, traim intr-o bula de aparente, care din cand in cand se sparge, insa intr-o alta bula, si tot asa pana la sfantul infinit... sau si varianta a treia, viata de dupa, transgresiunea sufletului...

"suntem toti copiii Infinitului..." - Charles Lloyd

"...this made my day"

"...feels right"

"...interesant"

Ultimul videoclip Radiohead, la crearea lui nu s-au folosit camere de filmat conventionale ci doua noi tehnologii de capturare a imaginilor 3d: "...64 lasers rotating and shooting in a 360 degree radius 900 times per minute produced all the exterior scenes"

"hmm..."

"...pulsatii ale gandului"

Stateam pe canapea ascultand "Iris -Corabia cu Panze" si probabil pentru prima data cand o ascult am incercat sa dau cu adevarat, un sens versurilor; am descoperit o alegorie superba a vietii: corabia reprezinta chiar individualitatea noastra, marea: destinele infinite pe care le putem atinge printr-o simpla miscare de suflet, vantul din panze: o combinatie divina de propria vointa, hazard si fatalitatea totului. 

"Corabia cu pinze
Dusa de vint bun
Pe mare pluteste
Si vantul urla-acum
Pasarile cintatoare
Zboara dinspre mal
Si vestesc de stincile din larg"

Stancile din larg ? Toate obstacolele care misuna ascunse de valurile spumegande ale marii gata ne strapunga spre a ne cufunda spre unul din infinitele abise din adancuri, unde ne asteapta, nimeni altcineva decat regretul. 

Pasarile cantatoare ce vin dinspre mal ? Ratiunea, instictele si sentimentele, ele ne pot salva, ne pot ghida prin marea anevoiasa spre noi culmi insorite, orizonturi de claritati nemaintalnite si in final ne vor ajuta sa ne gasim centrul pamantesc... echilibrul perfect. 

"Lumea-i obosita
Putere nu mai are
Corabia s-o prinda
Sa o arunce-n mare"

Daca ramanem pe uscatul indigen si nu pornim in marea larga, uitam de existenta ei, si probabil nu vom ajunge la antipodul magnific de la capatul calatoriei, iar orice pietricica de pe cararea nostra terestra sa va transforma in abisuri in abisuri... 

"...vibreaza pe aceeasi nota a inimii"

"...cand totul pare fad"

"Cold hearted orb that rules the night
Removes the colours from our sight
Red is gray and yellow, white
But we decide which is right
And which is an illusion

Pinprick holes in a colourless sky
Let insipid figures of light pass by
The mighty light of ten thousand suns
Challenges infinity and is soon gone
Night time, to some a brief interlude
To others the fear of solitude

..."

by Graeme Edge

"...music fills my mind"

"...this made my day"

"...be inspired"