"..."

Ce ar însemna dacă Eul nu ar fi necesar ? Doar o creație tranzientă a unei conștiințe intenționale. Dacă de fapt, ceea ce numin "minte" este doar o creație ad-hoc care ne sugerează decizii printr-o logică uneori aproape pur subiectivă și/sau din reflex; mai mult: avem iluzia unui caracter, unei personalități sau/și unui arhetip (în esență este vorba despre acelaș lucru: tăieturi, margini, texturi... ce dau o formă cognoscibila Eului).

Ce-ar putea însemna ? - ceea ce suntem nu este nimic mai mult decat o iluzie perpetuată de o monumentală frica sau de lașitatea de a accepta faptul că Eul curent, poate fi inautentic, poate fi o formă complet deformată de anumite contexte și mai important: că nu reprezintă o limită insurmontabilă ci doar o umbra a ceea ce am putea fi dacă ne-am alege pe noi înșine și nu ne-am lăsa în bătaia vântului.

Să ne transformăm în adepți ai scepticismului ? Să punem tot timpul sub semnul întrebării, Eul-curent, să acceptam faptul că putem trăi într-o iluzie, că suntem o iluzie, că acțiunile pe care le întreprindem sunt aproape din reflex și poate nu sunt nimic altceva decat umbre pierdute ale unui Eu autentic pe care nu vrem să-l căutăm ?

Poate ar fi timpul să ne trezim și să simțim cenușa din jurul nostru ?

"..."

Art from: conclaveobscurum.ru