"...caut un chibrit"

Iarasi a trecut mult timp de cand nu am mai scris ceva pe aici, motive ? Sunt sanse ca in curand blogul acesta sa se dizolve in neant sau sa fie mutat. Dar nu, nu acesta este motivul, ca de obicei, ceva major a avut loc, ceva care m-a consumat in tot acest interval, insa e timpul sa ma trezesc si sa aprind in focuri mistuitoare trecutul spre a-l purifica, pentru a sterge odata pentru totdeuna voalul de ireal care abunda peste el. Vreau sa il ard, sa il aprind si sa ma uit cum arde, fir cu fir, secunda cu secunda, sentiment cu sentiment, iluzie cu iluzie... totul sa se transforme in cenusa si apoi o adiere divina sa scoata la iveala totul cum ar trebui sa-l fi vazut de la bun inceput...

Ce am realizat in anul care a trecut ? Am realizat ca mai am multe de invatat, atat de multe incat probabil o singura viata nu o sa-mi fie de ajuns, dar:

"Drumurile sunt pentru a calatori, nu pentru a ajunge la destinatie" Confucius

Am mai invatat cate ceva despre mine, m-am apropiat mai mult de cine sunt cu adevarat, mi-am calcat propriile principii, a durut; am savurat o fractiune din ce poate insemna a iubii pe cineva si am si simtit reversul, am reusit sa-mi ating propriile adancuri insa nu am ramas acolo, mi-au demonstrat doar ca exista cu adevarat si m-au facut sa iubesc mai mult lumina in orice infatisare a ei, sa-i recunosc caracterul usor volatil.

Cred ca anul acesta o sa fiu mai sceptic, mai deschis cu mine si cu ceilalti, realist cu fortele exterioare pe care nu le pot controla, dar idealist in mine. Voi cauta acel echilibru intre nebunia curata si realismul absolut, oh da, suna bine. Stiu ca probabil am facut multe greseli, insa greselile nu sunt acolo pentru a ne defini ci pentru a ne ghida spre noi culmi. Stacheta se ridica iarasi, oh da, abia astept !

"...l-am gasit"